Radu Paraschivescu despre Ferestre din București și poveștile lor:În distribuție avem nume cunoscute și mai puțin cunoscute: scriitori, gazetari, medici, avocați, ingineri, procurori, critici, editori și așa mai departe. A rezultat o serie de texte, fără o limită de semne sau de fraze, scrise în diverse registre.

Avem, însă, la sfârșitul acestei lecturi, sentimentul unui drum prin Bucureștiul de altădată, al unui drum și al unei hărți totodată literare, culturale, în spatele căreia se ghicesc câțiva titulari ai boemei bucureștene interbelice.”

 

Doina Ioanid despre Ferestre din București și poveștile lor  în Observator cultural: „Cartea-album consemnează poetic istorii, treceri prin istorie. Este o adăpostire a unor oameni, locuri şi timpuri, cu poveşti rămase în umbra, în rama, în geamul ferestrei. Mai mult, Cătălin D. Constantin s-a gîndit să invite alte priviri povestitoare despre ferestrele vechiului Bucureşti. Poveştile „sugerate de ferestre“ sînt scrise de scriitori, jurnalişti, istorici şi critici literari, arhitecţi, pictori, artişti vizuali, actori, etnologi, preoţi, medici, pe diferite voci, în registre diferite, alcătuind un puzzle zumzăitor. Micile istorii, ce se întind de la patru-cinci rînduri la cîteva pagini, sînt un itinerariu real-imaginar printr-un Bucureşti vechi, lăsat în paragină de multe ori, prin care trecem prea grăbiţi. Şi aceste mici istorii, cu rame diverse, aduc delectare, contemplare, dar şi un îndemn la neuitare. Aşa că nu-i de mirare că textul de deschidere, cel al Sandei Niţescu, începe cu o contemplare- pîndă, care să dezvăluie, dincolo de textura şi ancadramentul ferestrei, aura de mister de dincolo de perdele-cearceafuri.”

Nicolae Constantinescu despre Mănăstirile din Bucovina: „Albumul de artă Mănăstirile din Bucovina, apărut în condiţii grafice excepţionale, pune în faţa cititorului, privitorului un univers de imagini, despre care credem, cei mai mulţi dintre noi, că ne este cunoscut, pentru că, nu-i aşa, ce român nu şi-a înscris în planurile  lui de vacanţă, măcar o dată, vizitarea monumentelor de arhitectură şi de artă medievală din Nordul Moldovei? Şi câţi nu vor fi revenit, fiindcă – o spun din experienţă – , nu ajungi niciodată să vezi chiar tot şi, mai ales, să vezi ce trebuie şi cum trebuie. Cartea alcătuită de profesorul Neagu Djuvara şi de artistul Cătălin D. Constantin este un ghid profesionist în teritoriul artei româneşti şi o invitaţie de a revedea aceste admirabile locuri ale memoriei.”

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Cornelia Maria Savu despre albumele editurii Peter Pan ART: Orfevrării editoriale, de la textele bine documentate şi scrise într-un inspirat amestec de memorial istorico-geografic şi jurnal de călătorie, la imaginile care te fac să uiţi să respiri. Nu zic vorbă mare!” Întreg articolul: aici.

Această prezentare necesită JavaScript.

Daniel Sur despre Modă și lux la Porțile Orientului în LaPunkt: „Sursele fotografiilor sunt de două tipuri: colecții particulare, în principal colecția Doina Levintza, dar și colecția de costume a Muzeului Municipiului București, colecție care nu este expusă publicului și care, dat fiind gradul avansat de degradare a costumelor, urmare a vechimii lor și a perisabilității materialelor, este puțin probabil că va face vreodată subiectul unor expuneri, chiar și temporare.” Întreg articolul: aici. 

Carmen Anghel despre Modă și lux la Porțile Orientului„O cercetare meticuloasă prin arhive, prin muzee, prin biserici despre obiceiurile vestimentare ale boierilor şi ale consoartelor lor din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea.” Întreg articolul: aici.

Această prezentare necesită JavaScript.

Mircea Mihăeș despre Caietele Herminei, în România Literară: „Cartea Herminei este, dincolo de subiectivitatea mea, un minunat ghid şi un palpitant catalog al felului în care trăiau românii din Câmpia de Vest — zona Aradului — în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi primele decenii ale secolului al XX-lea. Nu era o lume idilică, dar era o lume vie, cosmopolită, autoritar dominată de reguli şi fixată în legi morale de la care era imposibil să te abaţi. Hermina Ciorogariu percepe acest univers de pe celălalt versant al prozelor lui Slavici, fiindu-i, din acest punct de vedere, un complement plin de savoare.” Întreg articolul: aici.

Această prezentare necesită JavaScript.

Adina Papazi despre Caietele Herminei  în Cultura: O apariție editorială de tipul unei bijuterii: pe de o parte pentru că este scoasă din cuferele trecutului și poartă cu ea valoarea mărturiilor unor vremuri cu savoare, pe de altă parte datorită conceptului editorial care face din acest volum o oglindă în facsimil, cu patină și blazon, a însemnărilor care compun caietele  originale.”  Întreg articolul: aici.

Anca Butar despre Caietele Herminei  în Foaia Românescă, periodic al românilor din Ungaria: „Centrul Cultural Românesc din Jula a găzduit pe 12 mai o nouă ediţie a caravanei cu cărţi a ICR Budapesta, în cadrul căreia a fost lansată la Jula şi volumul Caietele Herminei” Întreg articolul: aici.